La multi ani iubirii de Dragobete!

La multi ani iubirii de Dragobete! Nu stiu cati sarbatoresc astazi, din moment ce aceasta zi traditionala nu-i tocmai “la moda”, dar sper ca sunt indragostiti care petrec de mama focului, cu sampanie, inimioare de ciocolata, muzica populara si tot tacamul.

Am ramas datoare cu o perpsectiva romaneasca asupra problemelor intr-ale amorului si casatoriei, asadar am adunat cateva fapte mai ciudate sau mai amuzante de prin societatea noastra traditionala, petrecute undeva inainte de secolul 17.

In mentalul colectiv, stalpul de baza al pastrarii traditiilor si a valorilor morale crestine era considerata femeia (sacsac). Barbatul era “doar” stalpul e baza al familiei (si al societatii s.a.m.d). Rapirea consimtita era practicata ca ritual de nunta, dar pentru incheierea casatoriilor era nevoie de aprobarea parintilor. Fetele care se casatoreau fara voie erau supuse unor penitente bisericesti, iar baietii puteau fi dezmosteniti. Casatoria secreta era practic nula, din moment ce trebuia sa fie musai religioasa si oficiata in public. Asa ca incep sa ma intreb daca nu cumva rapirea avea nevoie de mai mult de o consimtire…

Fetele instarite nu se puteau casatori cu lautarii si mascaricii care cantau pe la petreceri, pentru ca acestia erau considerati “de badjocura”.

Rapirea calugaritelor (chiar cu voia calugaritei) se pedepsea: cu mutarea la alta manastire – pentru calugarita – si cu moartea – pentru indraznet. Chiar si sarutarea unei calugarite era pedepsita…dar nu cu moartea.

Femeia necasatorita, divortata sau vaduva avea capacitate juridica deplina, dar de indata ce se casatorea, devenea “neputincioasa” si “proasta”, iar bunurile ii erau administrate de sot. Ea trebuia sa fie supusa sotului ei. In schimb barbatul trebuia sa ii asigure sotiei mijloace de trai pe toata durata casniciei, chiar daca aceasta era alungata din casa lui (in afara de cazul in care se dovedea infidelitatea sotiei).